Amețeala la ridicarea din pat apare, în cele mai multe cazuri, pentru că tensiunea scade pentru câteva secunde când te ridici repede, iar creierul primește temporar mai puțin sânge. De obicei trece singură în scurt timp, dar dacă se repetă, duce la leșin sau este însoțită de alte simptome, merită discutată cu un medic.
Fenomenul are un nume medical, iar înțelegerea câtorva termeni ajută să îl descrii corect la un consult.
Mini-dicționar: termeni care apar în discuția despre amețeală
- Hipotensiune ortostatică – scăderea tensiunii la trecerea în poziția verticală, după ce stai culcat sau așezat. Poate da amețeală, vedere încețoșată sau senzație de slăbiciune.
- Presincopă – senzația că vei leșina, fără pierderea completă a cunoștinței.
- Sincopă – leșin, adică pierderea scurtă a cunoștinței, urmată de revenire spontană.
- Deshidratare – lipsa de lichide din organism, care scade volumul de sânge și poate favoriza amețeala.
- Vertij – senzația că încăperea se învârte, care are alte cauze decât scăderea tensiunii, de pildă probleme ale urechii interne.
Ce se întâmplă în corp când te ridici
Când stai întins, sângele se distribuie uniform. În clipa în care te ridici, gravitația trage o parte din sânge către picioare, iar organismul își ajustează rapid vasele și ritmul inimii ca să mențină tensiunea. La unii oameni, această ajustare întârzie câteva secunde și apare amețeala. Tensiunea scăzută și simptomele ei sunt explicate mai larg în materialul despre hipotensiune, util pentru a înțelege când e vorba de o variantă firească și când nu.
Cauze frecvente și neîngrijorătoare
- ridicarea foarte rapidă din pat sau din scaun;
- deshidratarea, după o noapte cu transpirații sau o zi cu puține lichide;
- zilele foarte călduroase sau o baie fierbinte;
- masa copioasă, după care o parte din sânge merge spre tubul digestiv;
- postul prelungit sau mâncatul foarte puțin;
- consumul de alcool în seara precedentă;
- oboseala și somnul insuficient.
Cauze care cer atenție medicală
Amețeala care se repetă ar putea avea legătură cu medicamentele (în special cele pentru tensiune, diuretice sau unele pentru depresie, prostată ori boala Parkinson), cu anemia, cu tulburările de ritm ale inimii, cu diabetul sau cu probleme neurologice. La vârstnici, aceste episoade cresc riscul de cădere. Din acest motiv, orice simptom nou care apare după începerea unui medicament nu se ignoră și nu se tratează prin oprirea tratamentului pe cont propriu; se discută cu medicul.
Pași de urmat dacă te amețește când te ridici
- Ridică-te în etape. Stai câteva secunde pe marginea patului, cu picioarele pe podea, înainte să te ridici complet.
- Mișcă-ți gleznele și picioarele înainte să te ridici, ca să ajuți circulația.
- Dacă amețești, așază-te sau întinde-te. Nu încerca să mergi „prin” amețeală, pentru că poți cădea.
- Bea lichide pe parcursul zilei, mai ales în vreme caldă, dacă medicul nu ți-a limitat aportul de lichide.
- Notează când apare. Ora, poziția, ce ai mâncat sau băut, medicamentele luate. Acestea ajută medicul să identifice tiparul.
- Măsoară tensiunea în poziție culcată, apoi în picioare, la scurt timp după ridicare, dacă ai un aparat și medicul ți-a recomandat acest lucru.
- Cere o programare dacă episoadele se repetă sau te limitează în activitățile obișnuite.
Mici obiceiuri care reduc episoadele
Unele schimbări simple fac diferența: un pahar cu apă lângă pat, pe care îl bei înainte de a te ridica dimineața; mese mai mici și mai dese în locul uneia foarte mari; evitarea băilor foarte fierbinți urmate de ridicarea bruscă; pantofi sau șosete care nu alunecă, pentru a reduce riscul unei căderi nocturne; și o lumină de veghe pe drumul spre baie. Dacă iei medicamente pentru tensiune și amețelile au început după o schimbare a schemei, anunță medicul, fără să ajustezi singur doza.
Aveți în vedere și că amețeala nu apare întotdeauna la tensiune scăzută. Oamenii cu tensiune ridicată, tratată insuficient, pot amețî din alte motive, iar problemele urechii interne sau ale vederii dau tot amețeală. Tocmai de aceea o evaluare medicală este mai de folos decât orice presupunere.
Când nu mai aștepți și suni la urgențe
Amețeala însoțită de durere în piept, lipsă de aer, palpitații puternice, slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire, vedere dublă, durere de cap neobișnuit de intensă sau pierderea cunoștinței cere ajutor imediat. Același lucru este valabil dacă ai căzut și te-ai lovit la cap, mai ales dacă iei medicamente care subțiază sângele.
Diferența dintre amețeală, vertij și slăbiciune
Oamenii folosesc „amețeală” pentru lucruri diferite: senzația că vei leșina, impresia că totul se învârte sau o stare de slăbiciune generală. Descrierea exactă ajută medicul. Spune dacă încăperea se rotește, dacă ți se întunecă vederea, dacă ai zgomote în urechi, dacă simptomul apare doar în poziție verticală sau și când stai întins. Aceste detalii orientează către cauze diferite și evită investigații inutile.
Un exemplu din viața de zi cu zi
Un bărbat de șaizeci de ani se ridică noaptea spre baie și simte că i se întunecă vederea. Se sprijină de perete, stă un minut, apoi episodul trece. A doua zi are amețeli și când se apleacă să-și lege șireturile. Notează în caiet momentele, vede că problema apare mai ales după seri cu puține lichide și o mică doză de alcool, și o discută cu medicul, care îi verifică și medicamentele. Povestea e banală, dar ilustrează utilitatea notițelor.
Ce poate face medicul
La consult, medicul pune întrebări despre simptome, medicație și obiceiuri, măsoară tensiunea în poziții diferite și poate recomanda analize sau un traseu al inimii. Rezultatul poate fi un simplu ajustaj al obiceiurilor, o modificare a tratamentului, tratarea unei cauze concrete sau investigații suplimentare. Nu se poate stabili la distanță ce cauză are fiecare caz, iar informațiile din articole nu înlocuiesc acest consult.
Dacă vrei să afli mai multe despre cum se leagă tensiunea de simptomele de zi cu zi, poți citi materialele din ghidurile Cardiologie24, scrise cu atenție la limbajul accesibil.
