Sub pretextul acordării unei facilităţi pentru consumatori, Parlamentul intenţionează să exonereze băncile de locuinţe de la plata a peste 100 de milioane de euro către bugetul de stat, afirmă Asociaţia CREDERE.
Într-un comunicat de presă, reprezentanţii CREDERE subliniază: „Prin decizia definitivă nr. 3541 din 21 iunie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat un raport al Curţii de Conturi din decembrie 2015, prin care BCR Banca pentru Locuinţe este obligată să restituie Ministerului Dezvoltării 300 milioane de lei plus penalităţi, ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale care vizează sistemul de economisire-creditare din România. Potrivit Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, BCR Banca pentru Locuinţe, acţionând ca intermediar între stat şi client, a virat prime anuale de 250 de euro către clienţi, chiar dacă în urma analizei băncii aceştia nu îndeplineau cerinţele prevăzute de lege. Cealaltă bancă pentru locuinţe, Aedificium (fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinţe), încă se judecă cu Curtea de Conturi, într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Potrivit propriei evaluări, cele două bănci ar trebui să restituie către bugetul de stat peste 170 milioane de euro.
În acest context, în care clienţii băncilor pentru locuinţe sunt prinşi, fără voia lor, în disputa dintre stat şi creditori, Parlamentul a iniţiat un proiect de lege (PL-x 292/2020) care, în mod corect, exonerează clienţii băncilor de plata unor sume de bani către bugetul de stat, însă, în acelaşi timp, reprezintă o amnistie pentru băncile de locuinţe. Pe cale de consecinţă, prin art. 2 din proiectul de lege, în opinia noastră neconstituţional, Parlamentul asigură înlăturarea răspunderii pentru băncile de locuinţe, cu încălcarea flagrantă a deciziei definitive pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Probabil că acesta este motivul pentru care au fost propuse amendamente de eliminare a art. 2 din proiectul de lege, însă respectivele amendamente au fost respinse de către comisiile parlamentare”.
În opinia CREDERE, Parlamentul trebuie să identifice măsuri care să nu permită înlăturarea răspunderii pentru cei care au încălcat legea, mai ales că acest fapt este constatat, prin decizie definitivă, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Amintim că ÎCCJ a decis, în 24 iunie 2019, că BCR BpL nu a respectat cerinţele legale privind plata primelor de stat pentru clienţi, întorcând decizia din primă instanţă a Curţii de Apel Bucureşti din 2017, care a dat câştig de cauză băncii, reprezentată de fostul ministru al Justiţiei, Valeriu Stoica.
Cele două bănci pentru locuinţe din ţara noastră (BCR BpL şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe – RBL) au primit, în perioada 2004-2015, de la bugetul de stat, sub formă de prime, o sumă în valoare de 765 de milioane de lei, din care 608 milioane de lei au fost încasate de BCR.
BCR BpL şi RBL au fost acuzate de Curtea de Conturi că au încălcat legea, atunci când au acordat primele oferite de stat şi unor beneficiari care nu au folosit sistemul de economisire-creditare (Bauspar) pentru contractarea unui credit, ci doar pentru obţinerea primelor.
În decembrie 2015, Curtea de Conturi a publicat un raport ce indica un prejudiciu de aproape 269 de milioane de lei, în cazul BCR BpL şi de circa 60 de milioane de lei, sumă ce semnifică prejudiciul produs de RBL. După controale la bănci şi la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), autoritatea care alocă banii pentru prima de stat oferită de cele două bănci pentru locuinţe (316 milioane de lei în 2014), instituţia de control a descoperit că societăţile de credit ar fi încasat şi plătit clienţilor ilegal prima de stat anuală de până la 250 de euro şi ar fi încheiat contracte de economisire-creditare cu clienţi minori, care aveau vârsta mai mică de 18 ani atât la data încheierii contractelor, cât şi la data la care aceste contracte au fost reziliate/repartizate. De credite ar fi beneficiat şi persoanele ce ar fi depăşit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulţi membri ai aceleiaşi familii.
În vara anului 2018, legea privind sistemul Bauspar a fost revizuită şi aprobată de Parlament, noile norme metodologice fiind publicate în primăvara acestui an în Monitorul Oficial, ele stipulând că „orice cetăţean român, indiferent de vârstă, poate beneficia de prima de stat (inclusiv minorii şi persoanele de peste 65 ani)” şi că „justificarea doar a primei de stat şi a dobânzii aferente va fi obligatorie”.
