Consiliul Concurenţei recomandă flexibilizarea reglementărilor în mai multe domenii
 

Dezvoltarea economiei colaborative şi relaxarea condiţiilor de acces pe piaţă a furnizorilor tradiţionali de servicii vor conduce la îmbunătăţirea concurenţei, arată un studiu al Consiliului Concurenţei, care recomandă flexibilizarea reglementărilor în cazul pieţelor expuse la inovaţie (transport, turism, servicii financiare etc.), având în vedere, în primul rând, interesele pe termen lung ale consumatorilor, potrivit news.ro.

Consiliul a precizat: „Pandemia de Coronavirus a demonstrat încă o dată că digitalizarea, creşterea importanţei platformelor, convergenţa tehnologică şi implementarea unor inovaţii reprezintă tendinţe actuale, care aduc beneficii majore economiei şi consumatorilor în ansamblu şi, ca urmare, se impune schimbarea abordării clasice de reglementare a unor sectoare. Consiliul Concurenţei recomandă flexibilizarea reglementărilor în cazul pieţelor expuse la inovaţie (transport, turism, servicii financiare etc.), având în vedere, în primul rând, interesele pe termen lung ale consumatorilor. În acelaşi timp, însă, autoritatea de concurenţă consideră că aceste măsuri trebuie dublate de o relaxare a condiţiilor de acces pe piaţă a furnizorilor de servicii tradiţionali, ceea ce va genera creşterea gradului de concurenţă între prestatorii de servicii”

Potrivit sursei citate, consiliul Concurenţei a făcut aceste recomandări în urma derulării studiului privind Implicaţiile dezvoltării economiei colaborative asupra mediului concurenţial şi a politicii de concurenţă, finalizat în luna martie 2020.

Principalul avantaj al economiei colaborative este acela că permite o alocare mai eficientă a resurselor în economie, prin prisma utilizării acelor active neutilizate, aflate „în aşteptare” (autoturisme, proprietăţi imobiliare, capital etc.).

De altfel, dezvoltarea acestui model economic a condus la crearea de locuri de muncă, determinând totodată beneficii substanţiale pentru consumatori, dar şi presiune concurenţială suplimentară asupra companiilor tradiţionale.

„În acelaşi timp, însă, principalul risc din punct de vedere concurenţial îl constituie acumularea unui număr mare de participanţi din piaţă în cadrul unei singure platforme, ceea ce ar putea conduce la crearea unei poziţii dominante. În acest fel, s-ar limita concurenţa între platforme şi s-ar reduce stimulentele de intrare pe piaţă a unor noi platforme concurente. De asemenea, există riscul ca platforma dominantă să impună restricţii nejustificate furnizorilor de servicii”, precizează autoritatea.

Conform datelor obţinute în cadrul studiului, cererea pentru serviciile oferite prin intermediul platformelor colaborative a crescut constant în România.